Yello și conflictele de la munte

Un text de I. 12 ani

Bună, prieteni! 

Mi-aș fi dorit să nu ajung vreodată să va vorbesc despre asta, dar uite că am ajuns și eu în această situație. Tuturor ni se mai întâmplă să fim nervoși uneori. Dar nimănui nu i s-a întâmplat să fie așa nervos ca mine acum două zile la munte.

Eu și părinții mei am fost la munte o săptămâna. Eu eram cel mai încântat! Îmi luasem un echipament nou, special pentru munte. Eram foarte entuziasmat să le arăt prietenilor noștri de la munte tot ce am eu pregătit pentru drumeții. Prietenii de la munte se numesc Bluly și Greenha. 

Am plecat în drumeție, eu m-am îmbrăcât cu echipamentul meu cel nou și m-am dus la cabană lui Greenha să îl chem să mergem împreună. Cum m-a văzut, Greenha, mi-a și zis:

-Vai de capul meu! Bluly, vino repede. Trebuie să îl vezi imediat pe Yello! Arată ca un clovn cu îmbrăcămintea asta! De unde ai luat-o, Yello? De la raionul pentru clovni?

– De ce nu vă plac? Sunt noi nouțe!

-Ah, Ha Haha! Vaai!

Dragii mei, nu va puteți imagina cum m-am simțit. Îmi vene să tip, să îi bat, să le rup hainele, îmi venea așa de tare să reacționez…. ca o reptilă. Dar știți ce? Eu fac parte din comunitatea agilă Rubik și doar am învățat de atâtea ori, că nu e în regulă să reacționez așa. 

La un curs de emoții și mindfulness, am învățat cum să îmi gestionez emoțiile, și cel mai important, nu să mi le țîn în frâu, ci să învăț cum să mi le expun, într-un mod pașnic și frumos, în așa fel încât să nu îl rănesc și eu pe cel care mi-a provocat neplăceri, dar nici să țin totul în mine. Poate mai degrabă ar trebui, să mă gândesc ce l-a făcut pe acel om să reacționeze așa? Să nu uităm să fim empatici și să încercăm pe cât posibil să ne întrebăm cum îi putem ajută pe cei din jurul nostru să nu mai aibe un astfel de comportament față de noi.

Haideți să facem un exercițiu: 

1. Fiecare să se gândească cum crede el că ar reacționa, dacă ar primi un răspuns de la o persoană, asemănător cu răspunsul primit de mine.

2. Gândiți-vă apoi, de ce ați da voi un astfel de răspuns. De ce i-ați răspunde cuiva, cum mi-a răspuns mie Greenha?

3. Luați în considerare toate sentimentele pe care le aveți voi când jigniți o persoană, iar apoi creați un răspuns pe care ați vrea voi să îl primiți de la o persoană pe care știți că tocmai ați jignit-o.

Ei bine, nu vreau să vă dau mai multe detalii, vreau doar ca voi să îmi răspundeți în comentariile blogului Rubik și să spuneți cum ați reacționa toți în toate cele trei cazuri.

Eu personal, am tras aer adânc în piept de trei ori și am spus:

-Greenha, te rog, nu mai spune asta! Mă rănești și am să te rog să te oprești! Dacă tu crezi că nu te poți controla cum trebuie, eu o să plec de lângă tine și o să te las în pace să mă jignești, chiar dacă eu nu voi mai fi acolo să te ascult.

Glumeam, dragilor! Nu i-am zis asta. Nu făcusem încă ora de mindfulness!

Acesta a fost cu adevărat răspunsul meu:

-Răule! Nu te mai suport! Lasă-mă în pace! Nu vreau să te mai văd, tu ești cel mai urât băiat pe care îl știu și ai niște haine de o sută de ori mai urâte și mai caraghoioase decât un clovn!

Trebuie să recunosc, mi-a fost foarte rușine când am reacționat așa! Am vorbit apoi cu Luiza, la mindfulness și am realizat că a fost o greșeală reacția mea. Greenha nu a mai vorbit niciodată cu mine și bineînțeles, nici de la Bluly nu am mai primit vreun semn. Cred că probabil, dacă aș fi reacționat mai frumos, că în prima varianta pe care v-am lăsat-o, ei și-ar fi dat seama că nu am nimic cu Greenha și că îl înțeleg, îl empatizez și că sunt deschis să îl înțeleg și să îl sprijin. 

Totuși, sunt și eu o ființă pe această lume, iar că orice ființă, din când în când mai și greșesc. Mă bucur că merg la Rubik și că pot să am ocazia să vorbesc deschis despre genul acesta de probleme la cursul de mindfulness. Trebuie să învățăm din greșeli! Și cel mai probabil dacă semănați măcar puțin cu mine, învățați cel mai bine din greșelile proprii!